{"id":21815,"date":"2022-07-20T13:09:33","date_gmt":"2022-07-20T13:09:33","guid":{"rendered":"https:\/\/cardiacinstitute.bg\/?page_id=21815"},"modified":"2022-08-15T14:08:16","modified_gmt":"2022-08-15T14:08:16","slug":"post-covid-syndrome","status":"publish","type":"page","link":"https:\/\/cardiacinstitute.bg\/ro\/for-patients\/post-covid-syndrome\/","title":{"rendered":"Sindromul post-covid"},"content":{"rendered":"<div class=\"wpb-content-wrapper\">[vc_row][vc_column][mk_fancy_title tag_name=&#8221;h4&#8243; color=&#8221;#1e73be&#8221; size=&#8221;36&#8243; force_font_size=&#8221;true&#8221; size_phone=&#8221;30&#8243; txt_transform=&#8221;uppercase&#8221; font_family=&#8221;Open+Sans&#8221; font_type=&#8221;google&#8221; animation=&#8221;top-to-bottom&#8221;]\n<p style=\"text-align: center;\">Sindromul Post-COVID<\/p>\n[\/mk_fancy_title][\/vc_column][\/vc_row][vc_row][vc_column][vc_column_text css=&#8221;.vc_custom_1660572419035{margin-bottom: 0px !important;}&#8221;]<em>Provocarea pentru medicin\u0103 va fi \u201ecoada lung\u0103 de COVID\u201d<\/em><br \/>\n<em>\/Prof. Dr. Yana Simova, Director Executiv BCI\/<\/em>[\/vc_column_text][vc_column_text css=&#8221;.vc_custom_1660572494387{margin-bottom: 0px !important;}&#8221;]\n<h3>CE INSEAMNA SINDROMUL POST COVID ?<\/h3>\n<p><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" class=\"alignleft wp-image-14446 size-full\" src=\"https:\/\/cardiacinstitute.bg\/wp-content\/uploads\/2021\/03\/lac-19-people.jpg\" alt=\"\" width=\"555\" height=\"370\" srcset=\"https:\/\/cardiacinstitute.bg\/wp-content\/uploads\/2021\/03\/lac-19-people.jpg 555w, https:\/\/cardiacinstitute.bg\/wp-content\/uploads\/2021\/03\/lac-19-people-300x200.jpg 300w\" sizes=\"auto, (max-width: 555px) 100vw, 555px\" \/><\/p>\n<p>De obicei, simptomele COVID-19 se rezolv\u0103 \u00een 4 s\u0103pt\u0103m\u00e2ni de la debutul bolii \u2013 a\u0219a-numita faz\u0103 \u201eCOVID-19 acut\u0103\u201d. Dac\u0103 pl\u00e2ngerile continu\u0103 \u0219i dup\u0103 a patra s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103 (sau reapar), acum vorbim despre a\u0219a-numitul \u201eCOVID-19 lung\u201d. \u201eCovid-19 lung\u201d \u00een sine este \u00eemp\u0103r\u021bit \u00een dou\u0103 perioade: de la a 4-a p\u00e2n\u0103 la a 12-a s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103 este \u201ecovid-19 simptomatic prelungit\u201d, iar dup\u0103 a 12-a s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103 vorbim de \u201esindromul post-COVID-19\u201d. Include simptome precum dificult\u0103\u021bi de respira\u021bie, oboseal\u0103 u\u0219oar\u0103, tuse persistent\u0103, dureri articulare \u0219i musculare, pl\u00e2ngeri cardiovasculare, tulbur\u0103ri ale func\u021biei renale \u0219i hepatice, depresie, cea\u021b\u0103 cerebral\u0103 \u0219i chiar c\u0103derea p\u0103rului. Recent, au ap\u0103rut dovezi ale cazurilor \u00eenregistrate \u00een care simptomele nu se rezolv\u0103 nici m\u0103car la 6 luni dup\u0103 vindecare<\/p>\n<p>Rezultatele de p\u00e2n\u0103 acum arat\u0103 \u00een mod concludent c\u0103 virusul afecteaz\u0103 organe vitale precum creierul, inima, pl\u0103m\u00e2nii. Iar Centrul pentru Controlul \u0219i Prevenirea Bolilor din SUA adaug\u0103 mai multe consecin\u021be psihiatrice \u0219i dermatologice la aceast\u0103 list\u0103. Experien\u021ba BCI arat\u0103 exact cum sunt afectate aceste organe &#8211; prin deteriorarea \u0219i modificarea vaselor lor mici. SARS-CoV-2 poate infiltra celulele endoteliale ale vaselor de s\u00e2nge &#8211; acele celule cele mai intime \u0219i delicate &#8211; \u0219i le poate deteriora. Pe l\u00e2ng\u0103 faptul c\u0103 sunt un factor cheie \u00een elasticitatea vaselor, au receptori care permit virusului s\u0103 intre \u00een ele. C\u00e2nd sunt deteriorate, nu \u00ee\u0219i pot \u00eendeplini func\u021biile \u00een mod corespunz\u0103tor, vasele se blocheaz\u0103 \u0219i acest lucru \u00eempiedic\u0103 schimbul de oxigen \u0219i substan\u021be nutritive cu celulele organelor.<\/p>\n<h2><\/h2>\n<h3>SIMPTOME<\/h3>\n<p><em>\u201eOboseala mea nu seam\u0103n\u0103 cu nimic din ce am mai experimentat\u201d<\/em><\/p>\n<p><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" class=\"alignleft size-full wp-image-14454\" src=\"https:\/\/cardiacinstitute.bg\/wp-content\/uploads\/2021\/03\/symptomes1.jpg\" alt=\"\" width=\"555\" height=\"370\" srcset=\"https:\/\/cardiacinstitute.bg\/wp-content\/uploads\/2021\/03\/symptomes1.jpg 555w, https:\/\/cardiacinstitute.bg\/wp-content\/uploads\/2021\/03\/symptomes1-300x200.jpg 300w\" sizes=\"auto, (max-width: 555px) 100vw, 555px\" \/><\/p>\n<p>Indiferent de severitatea evolu\u021biei bolii, la unii bolnavi se observ\u0103 modific\u0103ri p\u00e2n\u0103 la 6 luni de la infectare. Cel mai adesea, pacien\u021bii se pl\u00e2ng de oboseal\u0103, dificult\u0103\u021bi de respira\u021bie, tuse, dureri musculare \u0219i articulare, pierderea sim\u021bului mirosului. Pacien\u021bii cu o evolu\u021bie mai sever\u0103 r\u0103m\u00e2n cu un dezechilibru imunitar \u0219i risc crescut de injectare cu al\u021bi agen\u021bi patogeni. Cei care au fost bolnavi de o perioad\u0103 lung\u0103 de timp sunt incapabili, iar pe l\u00e2ng\u0103 deficitele fizice \u2013 a\u0219a-numitul sindrom de oboseal\u0103 cronic\u0103 \u2013 r\u0103m\u00e2n instabili emo\u021bional pentru o perioad\u0103 lung\u0103 de timp. Simptomatologia rezidual\u0103 depinde de mul\u021bi factori \u2013 v\u00e2rsta, prezen\u021ba insuficien\u021bei respiratorii, durata spitaliz\u0103rii. Unii autori consider\u0103 \u201esindromul post-COVID\u201d acut ca fiind prezen\u021ba pl\u00e2ngerilor la mai mult de trei s\u0103pt\u0103m\u00e2ni de la debutul bolii, iar \u201esindromul post-COVID\u201d cronic ca fiind simptomatologie dup\u0103 mai mult de 12 s\u0103pt\u0103m\u00e2ni.<\/p>\n<p>Din ce \u00een ce mai mult, comunitatea medical\u0103 a ajuns s\u0103 cread\u0103 c\u0103 COVID-19 nu este doar o boal\u0103 respiratorie, ci o boal\u0103 sistemic\u0103 care necesit\u0103 o supraveghere serioas\u0103. Unul din cinci bolnavi are simptome de \u201esindrom post-COVID\u201d.<\/p>\n<h3>Pulmonar<\/h3>\n<p><em>Dr. Radka Alexandrova, medic pneumolog la Centrul Medical European Cardiologie \u2013 Sofia. Cu o vast\u0103 experien\u021b\u0103 \u00een tratamentul astmului, BPOC \u0219i urm\u0103rirea pacien\u021bilor care au suferit COVID-19:<\/em><\/p>\n<p>\u201eSindromul post-COVID\u201d este rezultatul modific\u0103rilor structurale \u0219i func\u021bionale ale diferitelor organe \u0219i sisteme. Pl\u0103m\u00e2nul \u2013 organul \u021bint\u0103 al virusului \u2013 este afectat de alveolit\u0103 sever\u0103, leziuni vasculare endoteliale cu microtromboembolism, infec\u021bie bacterian\u0103 secundar\u0103. La a treia lun\u0103 de boal\u0103 s-au observat \u00eenc\u0103 modific\u0103ri radiologice \u2013 fibroz\u0103 focal\u0103 \u0219i sigilii intersti\u021biale. Pentru diagnosticul lor precis este necesar s\u0103 se efectueze o scanare CT a pl\u0103m\u00e2nului. Al\u021bi indicatori importan\u021bi pentru urm\u0103rirea acestui sindrom sunt efectuarea unui studiu func\u021bional respirator, dac\u0103 este necesar un studiu al capacit\u0103\u021bii de difuzie, \u0219i pletismografia.\u201d<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<h3>Cardiologie<\/h3>\n<p><em>Prof. Dr. Yana Simova este Director Executiv \u0219i Membru al Consiliului de Administra\u021bie al BKI, \u0218ef al Departamentului de Cardiologie la Spitalul Inimii \u0219i Creierului din Pleven. \u0218eful Grupului de Cercetare a Sindromului Post-COVID \u0219i Investigator Principal \u0219i Director Medical al Campaniei Na\u021bionale de Diagnostic \u0219i Tratament \u201eVia\u021ba dup\u0103 COVID\u201c<\/em><\/p>\n<p>\u201eC\u00e2nd o infec\u021bie cu COVID love\u0219te pl\u0103m\u00e2nii, inima este for\u021bat\u0103 s\u0103 lucreze la viteze mai mari pentru a compensa lipsa de oxigen din s\u00e2nge. Acest lucru face ca mu\u0219chiul inimii s\u0103 devin\u0103 suprasolicitat &#8211; mai ales periculos pentru persoanele cu boli cardiovasculare, diabet \u0219i hipertensiune arterial\u0103. Leziunile pulmonare sunt o condi\u021bie prealabil\u0103 serioas\u0103 pentru sechelele cardiace post-COVID.<\/p>\n<p>Cele mai frecvente pl\u00e2ngeri cardiace sunt asociate cu tulbur\u0103ri de ritm \u0219i de conducere; urmeaz\u0103 destabilizarea presiunii arteriale; modific\u0103ri dismetabolice pe care pacien\u021bii nu le b\u0103nuiesc \u2013 probabil rezultatul terapiei cu corticosteroizi sau al sindromului infec\u021bios sever \u00een general. Exist\u0103 o serie de modific\u0103ri ale parametrilor de laborator, \u00eencep\u00e2nd cu profilul lipidic \u0219i glicemia \u0219i merg\u00e2nd p\u00e2n\u0103 la cre\u0219terea D-dimerului \u0219i a feritinei, care persist\u0103 adesea foarte mult timp.<\/p>\n<p>Constat\u0103rile asimptomatice (\u201esemnalele\u201d pe care pacien\u021bii nu le simt) sunt, de asemenea, diagnosticate cu frecven\u021b\u0103 tulbur\u0103toare. De exemplu, o tulburare \u00een deformarea (scurtarea intern\u0103 \u0219i munca) a mu\u0219chiului inimii.\u201d<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<h3>Neurologice<\/h3>\n<p><em>Prof. Dr. Plamen Bozhinov, Dr. Dr. Plamen Bozhinov, \u0218ef al Clinicii de Neurologie de la Spitalul Inimii \u0219i Creierului din Pleven, membru al Consiliului Director al BKI, membru al Uniunii Oamenilor de \u0218tiin\u021b\u0103 din Bulgaria, Societatea Bulgar\u0103 de Neurologie, Vice -Pre\u0219edintele Societ\u0103\u021bii Bulgare \u00eempotriva Epilepsiei<\/em><\/p>\n<p>\u201eLa \u00eenceputul pandemiei, implicarea neurologilor p\u0103rea inutil\u0103. Se credea c\u0103 virusul duce la boli respiratorii severe, care afecteaz\u0103 adesea sistemul cardiovascular, cru\u021b\u00e2nd \u00een mare m\u0103sur\u0103 creierul \u0219i alte p\u0103r\u021bi ale sistemului nervos. Cu toate acestea, aceast\u0103 viziune a fost schimbat\u0103 rapid de o serie de studii asupra pacien\u021bilor interna\u021bi, mul\u021bi dintre ace\u0219tia av\u00e2nd o varietate de manifest\u0103ri neurologice, inclusiv modific\u0103ri ale st\u0103rii mentale \u0219i accidente cerebrovasculare acute. De\u0219i exist\u0103 mai multe \u00eentreb\u0103ri neurologice dec\u00e2t r\u0103spunsuri \u00een acest cadru, inciden\u021ba complica\u021biilor neurologice a devenit un motiv pentru a concentra eforturile pe \u00een\u021belegerea mecanismelor responsabile de implicarea sistemului nervos. \u00cen plus, mul\u021bi pacien\u021bi cu boli neurologice cronice sunt considera\u021bi expu\u0219i riscului de infectare cu coronavirus; prin urmare, monitorizarea \u0219i tratamentul acestora trebuie adaptate la situa\u021bia actual\u0103.<\/p>\n<p>Simptomatologia poate fi at\u00e2t pe partea sistemului nervos central (dureri de cap, ame\u021beli, boli cerebrovasculare, tulbur\u0103ri de con\u0219tien\u021b\u0103, mielit\u0103 transversal\u0103, encefalopatie \u0219i encefalit\u0103, epilepsie, ataxie), c\u00e2t \u0219i pe partea sistemului nervos periferic (hipogeuzie, hipoosmie, nevralgie, sindrom Guillan-Barre). , miopatie). Leziunile \u021besutului nervos sunt cel mai probabil induse de dou\u0103 mecanisme principale &#8211; encefalopatia hipoxic\u0103 \u0219i afectarea sistemului nervos mediat\u0103 de imun.<\/p>\n<p>COVID-19 \u0219i accidentul vascular cerebral: inciden\u021ba exact\u0103 \u0219i factorii de risc pentru accidentul vascular cerebral ischemic la pacien\u021bii infecta\u021bi cu COVID r\u0103m\u00e2n prost \u00een\u021bele\u0219i. Mecanismele sunt multiple, principalul factor eviden\u021biind furtuna de citokine mediat\u0103 de virus \u0219i tulbur\u0103rile de coagulare eviden\u021biate de valorile crescute ale dimerului D \u0219i ale trombocitelor, precum \u0219i complica\u021biile cardiace \u00eenso\u021bitoare care duc la evenimente embolice ulterioare. \u00cen mod paradoxal fa\u021b\u0103 de complica\u021biile a\u0219teptate asociate cu virusul, la nivel mondial a fost raportat\u0103 o sc\u0103dere a inciden\u021bei accidentelor vasculare cerebrale.<\/p>\n<p>COVID-19 \u0219i scleroza multipl\u0103: apari\u021bia infec\u021biei cu COVID la pacien\u021bii cu scleroz\u0103 multipl\u0103 diagotic\u0103, indiferent dac\u0103 sunt sau nu \u00een tratament, este teoretic riscant\u0103. Pe de alt\u0103 parte, scleroza multipl\u0103 nu este o boal\u0103 care sl\u0103be\u0219te sistemul imunitar.<\/p>\n<p>Una dintre cele mai grave complica\u021bii posibile este Sindromul Guillain-Barre, care este o paralizie progresiv\u0103 pe parcursul a ore sau zile, \u00eencep\u00e2nd cu amor\u021beal\u0103 \u0219i sl\u0103biciune la nivelul picioarelor \u0219i membrelor inferioare \u0219i cu incapacitatea de a se mi\u0219ca \u0219i de a merge. Boala are o evolu\u021bie lent sau rapid progresiv\u0103, urc\u00e2nd \u00een sus \u0219i implic\u00e2nd \u00eentreaga musculatur\u0103, inclusiv mu\u0219chii respiratori \u0219i faciali. Dac\u0103 nu sunt luate m\u0103suri \u00een timp util, respira\u021bia se opre\u0219te \u0219i pacientul, de\u0219i este pe deplin con\u0219tient, nu poate tr\u0103i f\u0103r\u0103 ajutorul unui aparat respirator.<\/p>\n<p>Din fericire, cele mai multe complica\u021bii ale sistemului nervos nu sunt severe sau fatale. Mul\u021bi pacien\u021bi sufer\u0103 de anxietate sever\u0103, se pl\u00e2ng de tulbur\u0103ri de echilibru, tinitus, dureri de cap sau tulbur\u0103ri de memorie. Deocamdat\u0103, \u00eens\u0103, se crede c\u0103 nu exist\u0103 o leg\u0103tur\u0103 direct\u0103 \u00eentre severitatea infec\u021biei cu COVID \u0219i riscul de complica\u021bii neurologice. Cu toate acestea, trebuie amintit c\u0103 sindromul Post-COVID poate ascunde surprize luni de zile dup\u0103 boal\u0103 \u0219i fiecare caz trebuie tratat individual.<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<h3>Psihologic<\/h3>\n<p><em>Aneta Mischeva, dr. \u00een psihologie la Spitalul de Psihologie Veliko Tarnovo:<\/em><\/p>\n<p>\u201eEfectele psihologice \u0219i sociale directe \u0219i indirecte ale pandemiei de COVID-19 sunt deja larg r\u0103sp\u00e2ndite. Se a\u0219teapt\u0103 ca acestea s\u0103 afecteze s\u0103n\u0103tatea mintal\u0103 acum \u0219i \u00een viitor a unor grupuri de oameni, cu sau f\u0103r\u0103 boal\u0103 mintal\u0103. Este posibil ca cre\u0219terea simptomelor de anxietate s\u0103 fie ca r\u0103spuns adaptativ la stres, ca boli mintale din spectrul tulbur\u0103rilor de anxietate \u0219i depresie \u0219i ca comportamente d\u0103un\u0103toare (abuz de alcool \u0219i substan\u021be, jocuri de noroc \u0219i sinucidere). Singur\u0103tatea \u0219i izolarea \u00een general s-au dovedit a fi puternic asociate cu anxietatea, depresia \u0219i comportamentul auto-v\u0103t\u0103mator de-a lungul vie\u021bii unui individ \u0219i sunt acceptate ca factori de risc pentru s\u0103n\u0103tatea mintal\u0103 \u00een timpul \u0219i dup\u0103 carantin\u0103.<\/p>\n<p>Un studiu recent publicat \u00een Lancet Psychiatry a constatat c\u0103 riscul de tulbur\u0103ri de anxietate cre\u0219te dup\u0103 COVID-19. Sunt prezentate dovezi \u0219tiin\u021bifice puternice c\u0103 1 din 5 pacien\u021bi diagnostica\u021bi cu COVID-19 \u00een primele trei luni este diagnosticat cu o tulburare mintal\u0103 precum anxietatea, depresia sau insomnia. Persoanele care se recupereaz\u0103 de COVID-19 au avut de dou\u0103 ori mai multe \u0219anse de a se \u00eemboln\u0103vi de o tulburare mintal\u0103 \u00een compara\u021bie cu cei cu grip\u0103. \u00cen plus, s-a constatat c\u0103 pacien\u021bii spitaliza\u021bi cu COVID-19 au mai multe \u0219anse de a fi diagnostica\u021bi cu o tulburare psihiatric\u0103. Ei tind s\u0103 experimenteze anxietate, fric\u0103, triste\u021be \u0219i un sentiment de izolare sup\u0103r\u0103tor pentru o lung\u0103 perioad\u0103 de timp. Unii supravie\u021buitori raporteaz\u0103 probleme de somn \u0219i\/sau vise dureroase \u00een care experimenteaz\u0103 dureros c\u0103 nu pot respira, c\u0103 se \u00eentorc la UTI \u0219i c\u0103 vor muri. Pacien\u021bii care sufer\u0103 de COVID-19 au, de asemenea, temeri pentru cei dragi c\u0103 \u0219i ei se vor \u00eemboln\u0103vi sau c\u0103 ar putea muri. Pacien\u021bii mai tineri sunt mai susceptibili de a manifesta frustrare c\u0103 recuperarea lor este lent\u0103 \u0219i prelungit\u0103. Lipsa lor de experien\u021b\u0103 anterioar\u0103 de boal\u0103 grav\u0103 face ca boala \u0219i recuperarea s\u0103 fie stresante \u0219i stresante de tr\u0103it.<br \/>\nSchimb\u0103rile cognitive nu sunt rare dup\u0103 o criz\u0103 de COVID-19, cu tulbur\u0103ri de memorie \u0219i aten\u021bie, cum ar fi uitarea \u0219i dificult\u0103\u021bi de concentrare pentru a efectua o anumit\u0103 activitate. \u201e<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<h3>VIATA DUPA COVID \u2013 CAMPANIE BKI<\/h3>\n[\/vc_column_text][mk_button dimension=&#8221;two&#8221; corner_style=&#8221;rounded&#8221; size=&#8221;x-large&#8221; icon=&#8221;mk-icon-info&#8221; url=&#8221;https:\/\/cardiacinstitute.bg\/%d0%b0%d0%bd%d0%ba%d0%b5%d1%82%d0%b0-covid-19\/&#8221; margin_top=&#8221;15&#8243; bg_color=&#8221;#dd3333&#8243;]\u0410\u043d\u043a\u0435\u0442\u0430 \u0437\u0430 \u043f\u0430\u0446\u0438\u0435\u043d\u0442\u0438 \u0441\u043b\u0435\u0434 \u043f\u0440\u0435\u043a\u0430\u0440\u0430\u043d COVID-19[\/mk_button][\/vc_column][\/vc_row][vc_row][vc_column][vc_column_text css=&#8221;.vc_custom_1658323263938{margin-bottom: 0px !important;}&#8221;]<img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" class=\"alignleft size-full wp-image-14443\" src=\"https:\/\/cardiacinstitute.bg\/wp-content\/uploads\/2021\/03\/lac-19-elbows.jpg\" alt=\"\" width=\"555\" height=\"370\" srcset=\"https:\/\/cardiacinstitute.bg\/wp-content\/uploads\/2021\/03\/lac-19-elbows.jpg 555w, https:\/\/cardiacinstitute.bg\/wp-content\/uploads\/2021\/03\/lac-19-elbows-300x200.jpg 300w\" sizes=\"auto, (max-width: 555px) 100vw, 555px\" \/><\/p>\n<p>\u00cen septembrie 2020, BCI a lansat<strong> \u201eVia\u021ba dup\u0103 COVID\u201d<\/strong>, o campanie de screening gratuit\u0103 \u0219i deschis\u0103 pentru pacien\u021bii care au supravie\u021buit infec\u021biei cu COVID, f\u0103r\u0103 precedent \u00een Bulgaria. Echipele multidisciplinare ale BCI continu\u0103 s\u0103 colecteze \u0219i s\u0103 prelucreze informa\u021biile ob\u021binute la fiecare screening, iar rezultatele au st\u00e2rnit interesul publica\u021biilor \u0219tiin\u021bifice de renume.<\/p>\n<p>Mai multe despre acest subiect:<\/p>\n<p><a href=\"https:\/\/bnr.bg\/post\/101416786\/d-r-ana-aleksieva-okolo-125-hiladi-pacienti-u-nas-se-borat-s-post-covid-sindroma\">Prof. Yana Simova<\/a><\/p>\n<p><a href=\"https:\/\/cardiacinstitute.bg\/en\/2021\/02\/04\/bci-expressed-readiness-for-public-private-partnership-in-favour-of-the-patients-suffering-from-covid-19\/\">BCI \u00ee\u0219i exprim\u0103 disponibilitatea pentru parteneriatul public-privat \u00een beneficiul pacien\u021bilor cu COVID-19<\/a><\/p>\n<p><a href=\"https:\/\/cardiacinstitute.bg\/2021\/02\/18\/%d1%81%d0%b7%d0%be-%d1%81%d0%bc%d1%8f%d1%82%d0%b0-%d1%87%d0%b5-%d0%b4%d1%8a%d0%bb%d0%b3%d0%b8%d1%8f%d1%82-covid-%d0%bc%d0%be%d0%b6%d0%b5-%d1%81%d0%b5-%d0%b4%d1%8a%d0%bb%d0%b6%d0%b8-%d0%bd%d0%b0\/\">OMS consider\u0103 c\u0103 COVID-ul \u00eendelungat se poate datora persisten\u021bei virusului \u00een organism<\/a>[\/vc_column_text][\/vc_column][\/vc_row]\n<\/div>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>[vc_row][vc_column][mk_fancy_title tag_name=&#8221;h4&#8243; color=&#8221;#1e73be&#8221; size=&#8221;36&#8243; force_font_size=&#8221;true&#8221; size_phone=&#8221;30&#8243; txt_transform=&#8221;uppercase&#8221; font_family=&#8221;Open+Sans&#8221; font_type=&#8221;google&#8221; animation=&#8221;top-to-bottom&#8221;] Sindromul Post-COVID [\/mk_fancy_title][\/vc_column][\/vc_row][vc_row][vc_column][vc_column_text css=&#8221;.vc_custom_1660572419035{margin-bottom: 0px !important;}&#8221;]Provocarea pentru medicin\u0103 va fi \u201ecoada lung\u0103 de COVID\u201d \/Prof. Dr. Yana Simova, Director Executiv BCI\/[\/vc_column_text][vc_column_text css=&#8221;.vc_custom_1660572494387{margin-bottom: 0px !important;}&#8221;] CE INSEAMNA SINDROMUL POST COVID ? De obicei, simptomele COVID-19 se rezolv\u0103 \u00een 4 s\u0103pt\u0103m\u00e2ni de la debutul bolii \u2013 a\u0219a-numita [&hellip;]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"parent":21732,"menu_order":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","template":"","meta":{"footnotes":""},"class_list":["post-21815","page","type-page","status-publish","hentry"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/cardiacinstitute.bg\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/pages\/21815","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/cardiacinstitute.bg\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/pages"}],"about":[{"href":"https:\/\/cardiacinstitute.bg\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/types\/page"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/cardiacinstitute.bg\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/cardiacinstitute.bg\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=21815"}],"version-history":[{"count":7,"href":"https:\/\/cardiacinstitute.bg\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/pages\/21815\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":24589,"href":"https:\/\/cardiacinstitute.bg\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/pages\/21815\/revisions\/24589"}],"up":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/cardiacinstitute.bg\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/pages\/21732"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/cardiacinstitute.bg\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=21815"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}